09:31
George Doga
Pentru cât/ce ţi-ai vinde sufletul? Aparent, toată lumea militează pentru valoarea nepreţuită a unei vieţi de om, dar ei susţin un precept de carne şi oase. Eu iau bisturiul şi fac o incizie fină în geamlâcul ce respinge (din nou aparent) orice troc.
Ce vreau eu să măsor? Intensitatea cu care fotonii pătrund prin crăpătura din seiful închis ermetic (iar... aparent). Văd zilnic latura ascunsă a „trocului” prin care semenii îşi scrijelesc oglinda-portret pentru lucruri mărunte (unanim caracterizate „mărunte”), pentru lucruri mari (aparent mari), pentru statute, pentru monedă, pentru vise (aparent) irealizabile, pentru ea, pentru el (da, schimbarea propriei firi pentru cineva o consider amanetare a sufletului; adesea nu-l mai poţi recupera), pentru nimic (mult), pentru tot (puţin).
Încă ceva: într-adevăr, cererea de ofertă pe piaţă este mare, asemeni entităţii ce reprezintă obiectul vânzării. De-a lungul vieţii (termenul de valabilitate al „produsului”), omul îşi înstrăinează patrimoniul în întregime sau în rate. Aşadar, legile fizicii se aplică şi-n medii în care ea nu poate influenţa (aparent): la presiune (din partea ta/mea/noastră/voastră) mare, crestătura iniţială şi neglijabilă (aparent) devine din ce în ce mai mare, înghite flămândă şi mai multă „lumină”, iar invazia metamorfozei interioare este inevitabilă.
Hăul străin ia locul sufletului deunăzi familiar. Actul de vânzare-cumpărare s-a definitivat. Fizica a biruit în lupta cu metafizica. Abstractul a învins esenţa. Recele a absorbit caldul. Diagnostic: schizofrenie fără manifestare.
