sâmbătă, 30 iunie 2012

George Doga - Progressive Trance Mix


Tracklist

1. Arnej - Simple, Beautiful (Original Mix)
2. Sander Van Doorn - The Ultimate Seduction (Original Mix)
3. EDX Feat. Hadley - Everything (EDX's Arena Mix)
4. Lana Del Rey - Videogames (Ali Wilson TEKELEC Remix)
5. Hook N Sling Ft. Evermore - Surrender (Original Mix)
6. Marco V - Speakfreak (Original Mix)
7. Hard Rock Sofa & Squire - Just Can't Stay Ayaw (Original Mix)
8. Spencer & Hill Feat. Mimoza - Let Out Da Freak (Maison & Dragen Remix)
9. Above, Beyond Pres. Tranquili - Razorfish (Jerome Isma-Ae Remix)
10. Maor Levi - Won't Say No (Original Mix)
11. Armin van Buuren feat. Ana Criado - Suddenly Summer (Norin & Rad Remix)
12. AxisONE - Vega (Original Mix)
13. Insan3 Lik3 - The Other Day (Original Mix)
14. Andy Duguid Feat. Shannon Hurley - I Want to Believe (Original Mix)
15. Store N Forward and Aneym - I'll Be There (Original Mix)
16. Nuera Feat. Szen - Stuck (Original Mix)
17. Dark Matters, Benjamin Winter - Cleopatra (Eximinds Remix)
18. Zara, Snatt and Vix - No Angel feat. Snatt and Vix (Original Mix)
19. Daniel Kandi - Insert Generic Title (Daniel Kandi, Dennis Pedersen Remix)
20. Austin Hall & Emerge - End Of An Era (Original Mix)
21. Boom Jinx & Daniel Kandi - Azzura (Juventa vs Willem De Roo Remix)
22. Johan Malmgren - Come Back (Original Mix)

miercuri, 27 iunie 2012

Bătrâneţea sau rotunjirea prin lipsă

trist batranete tinerete oameni timp entuziasm alcool Charlie Sheen gusturi calitate mediocritate


Când realizezi că începi să-ţi pierzi entuziasmul (cam că îmbătrâneşti :) )? Nu mai râzi la orice (începi să-ţi canalizezi grimasele pozitive spre lucruri/situaţii care chiar te scot din ţâţâni, deci rare). Nu mai acorzi importanţă sporită lucrurilor mărunte (ce al’dată îţi răpeau din interes o mare parte).

Te cizelezi când vine vorba de cultură/artă/whatever şi nu mai eşti în extaz la o glumă de-a lui Charlie Sheen în „Two and a half men” (şi era aia e demult apusă), o statuie de-a lu’ Traian (if you know what i mean :)) ), un album Iris sau mai ştiu eu ce...

La capitolul ieşeli eşti reticent, trecând peste pragul locuinţei doar la ocazii mai speciale (deci, din nou, rare). Devii selectiv în materie de „licori” (dacă în tinereţile tale beai şi apa din trocu’ porcului, numai să aibă alcool în ea, acum apelezi la minuţiozitate când cumperi de pe raft o sticlă de ceva „revergorant”).

Te laşi greu impresionat (chiar e de aşteptat ca după ani de experimente şi tentative să ai o doză de caracter recalcitrant atribuit eului copt). Pui accent numai pe fapte (nu vorbe, declaraţii, promisiuni goale)! Alegi calitatea în detrimentul cantităţii (fără paranteze).

Scad pretenţiile în ceea ce te priveşte pe tine (ca şi persoană) şi cresc pretenţiile şi aşteptările în ceea ce-i priveşte pe ceilalţi :) Ai o stare de vomă la contactul cu mediocritatea (eu am puţini ani pe Terra, dar deja dezvolt o silă specifică când mă confrunt cu aşa ceva).

PS: Nu îmbrăţişa bătrâneţea, chiar dacă aici, pe „hârtie”, pare mişto :))

marți, 26 iunie 2012

Cel mai apropiat prieten

smartphone telefoane tehnologie tech muzica filme jocuri poze oameni Twitter Flickr Facebook Foursquare social media


Cât de apropiat eşti de telefonul tău? Înainte îţi făceai o părere (vagă) despre o persoană analizându-i atitudinea, fizicul (de ce nu?), vestimentaţia, modul de a se exprima. Astăzi poţi afla multe despre cineva „răsfoindu-i” acest device ce devine din ce în ce mai „mulat” (dacă vreţi) pe personalitatea posesorului său.

O să mă refer la mine şi telefonul meu. Am în el poze pe care le poate vedea oricine şi unele pe care nu aş vrea să le vadă nimeni (nu vă gândiţi la prostii; i’m not the creepy, pervert type :) ). Folosesc des agenda acestuia, reminder-urile fiind extrem de utile (mai ales că poţi să-ţi programezi „bobârnacul” să te lovească cu mult înainte de event-ul pe care nu vrei să-l ratezi).

Muzica e esenţială pentru mine, aşa că am playlist-uri pentru fiecare stare prin care trec sau vreau să mi-o induc. Am mii de sms-uri care sunt stocate-n memorie şi pe care nu le şterg (de lene): aici gradul de intimitate creşte, un străin putând să-şi contureze o şi mai bună părere despre mine.

Reţelele sociale sunt cireaşa de pe tort :) Cam la toate aplicaţiile am posibilitatea să văd conţinutul în prealabil încărcat şi-n modul offline, deci poţi să-mi vizualizezi perlele dacă te găseşti cu telefonu’ meu în plama-ţi înţeleaptă.

Mai mult, poţi vedea şi update-urile prietenilor mei din agendă, contactele fiind sincronizate cu Twitter, Flickr şi Facebook. Am aplicaţia Notepad pe care-o folosesc foarte des, având în ea email-uri, titluri de filme şi melodii, adrese, preset-uri la EQ (chiar :)) ) şi alte chestii mai mult sau mai puţin utile. Poţi să afli pe unde-am mai umblat, Foursquare-ul făcând treaba asta pentru tine. Tu? Ce pot afla despre tine prin intermediul telefonului tău?

luni, 25 iunie 2012

Mişcarea

trist funny de ras miscare oameni mituri marketing alcool sala jogging stretching dinamica


Cât de importantă e mişcarea şi când e recomandată? Cine spune că nu face mişcare greşeste! Oricine face mişcare, este cât se poate de logic. „Discriminarea” asta gen sedentarism vs. dinamism e un mit (urban) care creează o nevoie (marketingul intervine aici) şi bagă bani în buzunarele sălilor de fitness, aerobic, forţă etc.

Frate şi soro, începând cu solicitarea braţului atunci când te speli pe dinţi (dac-o faci; dacă n-o faci, vei avea dantura lu’ Jeremy Clarkson) şi sfârşind cu ducerea berii (sucului, apei, poşircii cu alcool ş.a.m.d.) la gură, corpul are parte de acţiune.

Am mai spus-o odată şi o repet, dacă alergi după autobuz, tot jogging e, doar că scopul principal e cel de a-l prinde şi nu cel de a arde caloriile. De eşti în parc şi fugăreşti o cioară (ţi-a şutit castana din mână), tot alergare e, banda de la sală fiind mai „animată” în cazul ăsta.

Stretching-ul îl practici fără să ştii zi de zi: te întinzi după cheile scăpate sub maşină, îţi extinzi mâna temporar pentru a composta biletul în mijloacele de transport în comun (e aglomerat, altfel n-ai cum) sau te-ntinzi câns nu-s colegii de faţă...

Mişcarea e recomandată mereu, graţie naturii noastre (fiinţe vii), aceasta având loc chiar mereu! Întinzi rufele pe sârma din faţa blocului, mergi la muncă pe jos (o staţie/două nu te omoară), dai cu mopu’... Dinamica e în noi. Că difera intensitatea acesteia, e altceva, dar ea există.

duminică, 24 iunie 2012

Curajul

curaj Adrian Nastase disperare rusine oameni mandrie umilinta constiinta mass media viata


Despre curaj o să scriu astăzi. Mă arăt simultan indiferent şi interesat de sinuciderea parţială (ego-ul lui a fost sinucis total, de unde şi parţialul... mai compensează fizicul) a lui Năstase.

Analizând (când eram interesat) situaţia la rece, am realizat că e nevoie de o doză mare de cutezanţă să apeşi pe trăgaci (când iei viaţa unui om) şi e nevoie de o neînfricare şi mai mare pentru a trage în tine.

Analizând la cald (când eram indiferent), am conspectat tot tomul de informaţii şi am redus toată tevatura din media la asta: curajul nu se naşte numai din frică (n-am descoperit apa caldă, ştiu, alţii erau conştienţi de asta înaintea mea, dar e blogul meu şi trebuie să aibă amprenta mea şi, implicit, răsfrângerea cunoştinţelor şi trăirilor mele).

Ruşinea poate cufunda o persoană sub dărâmături sau o poate ridica deasupra tuturor. Umilinţa are puterea de a îngropa destine, de a trece omul în anonimat sau (cazul fericit) de a semăna într-un individ tăria, pentru ca mai apoi să se conformeze situaţiei-limită şi să se transforme în curaj pur.

În cazul lui Năstase, curajul s-a exteriorizat aproape de la sine [presiunea, căinţa, ruşinea, umilinţa, mândria, conştiinţa alcătuind un conglomerat bine sudat ce nu putea fi sfărâmat decât (în crezul său) cu un glonţ]. Disperarea e (după mine) cel mai eficient detonator al pulberii petulanţei.

Odată cu dârzenia vine şi puterea (ştiţi exemplul ăla cu mama care ridică singură o maşină pentru a-şi scoate copilul de sub fiare?). Aşadar, curajul e forţa supremă ce-şi adună seva din oricare alt sentiment (adiacent sau ba).

Bancul de weekend

de ras funny Bula bancuri weekend copii


Vecinii lui Bula au un nou nascut. Din nefericire acesta s-a nascut fara urechi. Cand familia lui Bula este invitata la vecini pt. a vedea copilul, tatal lui Bula il ia de-o parte si-i explica:

- Copilul asta este marea lor bucurie, il doresc de mult! Daca spui ceva despre urechile lui te bat de te rup!
- Am inteles, zice Bula.
Cand ajung in casa vecinilor si dau cu ochii de copil, Bula zice entuziasmat mamei copilului:
- Vai ce copil frumos!
Mama rasufla usurata. Bula continua:
- Ce manute dragalase, ce picioruse frumoase... si ce ochi frumosi! Ce-a zis doctoru`, vede bine?
- Da, vede bine, de ce intrebi?
- Pentru ca daca va trebui sa poarte ochelari, a incurcat-o!

sâmbătă, 23 iunie 2012

George Doga - Trance Mix



Tracklist

1. Mat Zo Feat. Linnea Schossow - The Sky (Club Mix)
2. Arty - Open Space (Original Mix)
3. Eximinds - Robobeats (Tom Fall Remix)
4. KhoMha - The Dark Knight (Original Mix)
5. W&W & Jochen Miller - Summer (Original Mix)
6. Sied Van Riel - Tunnel Vision (Original Mix)
7. Andy Moor feat. Jessica Sweetman - In Your Arms (Rafael Frost Remix)
8. Ummet Ozcan - The Box (Original Mix)
9. Marco V & Marcel Woods - Scream (Original Mix)
10. Mark Eteson feat. Meredith Call - Together (Duderstadt Remix)
11. Ferry Corsten feat. Aruna - Live Forever (Original Extended)
12. Armin van Buuren feat. Ana Criado - Suddenly Summer (Heatbeat Remix)
13. Audien - The Reach (Original Mix)
14. Dark Matters Feat. Jess Morgan - The Perfect Lie (Beat Service Remix)
15. Shogun - Amplify (Original Mix)
16. Super8 & Tab - Black Is Back (Club Mix)
17. Emma Hewitt - Miss You Paradise (Shogun Remix)
18. Vast Vision Feat. Fisher - Hurricane (Ost, Meyer Remix)
19. Andy Duguid Feat. Lizzie Curious - Music Box (Original Mix)
20. Heatbeat - Rocker Monster (Tomas Heredia Remix)
21. Andrew Bayer feat. Molly Bancroft - Keep Your Secrets (Myon & Shane 54 Summer Of Love Mix)

joi, 21 iunie 2012

Eşti cel mai bun actor de la Hollywood

trist adevar oameni teatru actorie falsitate Hollywood ganduri George Michael Robert Downey Jr Johnny Depp Meryl Streep Emma Stone Martin Lawrence Oscar Globul de Aur minciuna


Joci teatru în fiecare zi, eşti propriul regizor, propriul scenarist... Începi să intri în rol de la prima oră a dimineţii, când te priveşti în oglindă şi-ţi satisfaci setea de role - play, minţindu-te că eşi bine, că eşti optimist şi îţi lipeşti cu super glue un zâmbet cu care vei înfrunta lumea.

La locul de muncă devii Meryl Streep (dacă eşti o ea) sau Johnny Depp (dacă eşti de acelaşi sex cu George Michael, nu orientare sexuală, da? :) ). Colegii de la slujba ta te văd în formă, cu chef de activitate, fără tentative de introspecţie melancolică dăunătoare randamentului.

Acasă, cu familia, eşti mai relaxat/ă, un soi de Robert Downey Jr. în Due Date sau Emma Stone în Easy A. Ei (membrii neamului) sunt cei mai expuşi regalului tău la acting. " - Eşti ok? - Da! Mă simt excelent." Mereu ai câte o replică pozitivă (cu tot cu didascaliile aferente, executate cu fineţe de câştigător de Oscar).

Cu prietenii eşti ori Martin Lawrence (Big Mamma) ori Alyson Hannigan (American Pie). Genul comediei cuprinde fiecare "film" cu amicii, iar tu intri atât de bine în pielea personajului încât ei văd o schimbare extraordinară la tine, în bine!

Iei Globul de Aur pentru rol principal în dramă, comedie, thriller şi alte genuri de care te loveşti în viaţă...

Nu-i mai invidia pe cei de pe sticlă! Tu joci teatru cel mai bine şi e full time job! The reward? Your most desired overall appearence!

miercuri, 20 iunie 2012

Profesoarele atrăgătoare - stimulent

de ras funny scoli elevi profesoare femei barbati senzualitate atractie adolescenti Romania bani


Cât de important e fizicul profesoarelor? Aş înclina să cred că e crucial. Română, matematică (!), geografie, muzică... Crush-urile adolescentine nasc elevi silitori (îmi atribui quote-ul :)) ). Cum altfel ai putea fi remarcat (remarcată, de ce nu? ), decât prin excelare la materia profei vizate de corazonul plăpând şi netocit de decepţiile viitoare?

Reciţi o poezie, cânţi „Treceţi batalioane”, rezolvi o ecuaţie cu metoda lu’ Gauss, bagi o prezentare a fenomenului de subducţie şi creşti în ochii ei. Stai liniştit, în 99% din cazuri vei fi remarcat doar în catalog, nu ca şi un Don Juan, dar merită să încerci! Mă întorc la cadrele didactice... arătoase.

Pe principiul „totul pentru ştiinţă”, trebuiesc sacrificate părţi ale corpului (nu într-o manieră vulgară; nu vrem porn în şcoli, da? :) ) pentru viitorul naţiunii. Altfel vor fi asimilate cunoştinţele de băieţii „avizi”, iar mediile mari vor genera win-win-uri (profa îşi face bine treaba, iar copchilul ia coroniţa).

Păcat că salariile mici nu mai atrag tinerii în tainele pedagogiei, aceştia optând pentru alte profesii. Dragă Ministerule al Educaţiei, Tineretului, Cercetării şi Sportului, bagă mâna-n buzunarul tău cel plin şi stimulează tinerele frumoase, că n-o să regreţi. Numai premianţi o să ai! Şi la profesori e aceeaşi Mărie, dar cu cuc (e hermafrodită/travestită).

marți, 19 iunie 2012

Bombiţe interogative

de ras funny trist Justin Bieber intrebari Traian Basescu Crin Antonescu femei Patul lui Procust Radu Vasile ganduri politica


N-am mai pus demult nişte întrebări. Eu zic să mai exteriorizez câteva bombiţe interogative. Ia!

1. Câte adolescente NU au fantezii erotice cu Justin Bieber?

2. Cum ar arăta Băsescu Traian cu podoaba capilară a lui Crin Antonescu?

3. De câte femei este nevoie pentru a se isca o ceartă? (întrebare retorică)

4. Cine doarme acum în „Patul lui Procust”?

5. Când începe al 4-lea Război Mondial? Oh, wait, let the 3rd one to finish.

6. Care-i utilitatea părului de la subraţ?

7. Unde-i Radu Vasile?

8. Când ai de gând să divorţezi?

9. Cât de şubrede-s meterezele podului palmei?

10. Este adevărat un postulat fals?

luni, 18 iunie 2012

Plictiseala

de ras funny ganduri scoala serviciu club plictiseala zane printi scobit in nas


Plictiseala cotidiană. E o boală ancestrală ce pare-se că n-are leac. Eşti la serviciu, la şcoală, acasă, în club (da!) şi ea se manifestă brusc, te învăluie şi cu greu îţi dă drumul. Unii au un orar strict, alţii sunt „infectaţi” pentru prima dată, dar zălăzeala îţi cuprinde firea asemeni alcoolului în timpul asediului creierului.

De obicei, starea anostă survine în perioadele zilei în care nu poţi dormi (în loc să te lupţi cu ea). Te joci cu pixul, desenezi variante extraterestre ale zânelor şi prinţilor, rulezi fin printre butoanele telecomenzii, iniţiezi expertiza coloristică a stroboscoapelor, dar tot nu pleacă.

Mie mi s-a întâmplat să mă plictisesc şi în compania unor prieteni (nu din vina lor, cred...). Caşti, respiri ca ursu’ la hibernare, te scarpini ca gibonu’ păduchios, te prefaci fascinat de un punct negru de pe perete, studiezi în detaliu husa telefonului, împătureşti (?!) (cu stil) o bucată de hârtie, încrucişezi mâinile, constaţi cu stupoare că ceasul tău e în urmă cu 30 de secunde faţă de GMT + 2-ul oficial, devii pervers în relaţia cu paiul din cocktail, încerci să găseşti un colţişor nescrijelit în pupitrul băncii, iar lehamitea evoluează în voie :)

Nimeni nu a găsit leacul pentru zona crepusculară a stării omului frecvent experimentate. Cine va născoci antidotul plictiselii, va detrona toţi inventatorii. Până atunci, spor la scobitu-n nas :))

duminică, 17 iunie 2012

Greu la deal cu boii...

Romania ciordeala hotie Cursa de 24 de ore de la Le Mans masini sporturi cu motor trist oameni ganduri democratie 89 bani salarii mici comunism


Am urmărit sâmbătă şi duminică cu sufletul la gură cursa de 24 de ore de la Le Mans. Nu voi analiza coşia maşinilor ci eficienţa comisarilor de traseu. Au vut loc (ca-n fiecare an) multe accidente.

Bă frate, oamenii ăia se mobilizează atât de repede şi rezolvă problemele într-un mod eficient de nu-ţi vine a crede! Cum am văzut prima lor intervenţie, cum am făcut (inconştient) comparaţie cu randamentul pe care l-ar da românii în aşa circumstanţe.

La noi, dacă vreodată (nu cred) vom găzdui o etapă de anduranţă din seriile Le Mans, ar fi dezastru: safety car-ul ar sta juma’ de cursă pe pistă, iar în cealaltă jumătate echipajele ar sta la boxe (circuitul n-ar fi curăţat bine de lucrători, masinile fiind inevitabil avariate).

La finala Europa League mi-a plăcut de ce-a făcut România, dar acolo „spectacolul” sportiv ţine 90 de minute (hai, cu prelungiri, sosirea spectatorilor, plecarea lor, să zicem 3-4 ore). În cazul unei curse de (să mă exprim aceeaşi unitate de măsură a timpului) 1440 de minute, ne-am câcâi rău de tot...

Poate oi fi eu prea pesimist (de fapt aşa sunt :) ), dar cred cu tărie că noi nu am fi în stare să facem faţă unei asemenea provocări. Şi nu e (predominant) vina noastră; ne lipsesc liderii veritabili, disciplina, remuneraţia decentă (!), interesul (-> remuneraţia decentă <-), educaţia în spiritul competitivităţii loiale, conştientizarea fidelă a statutului propriu. În schimb, avem: vanitate, lene, predispoziţia la jelire (!), conducători praf, spirit civic inexistent, salarii mici, infrastructură comunistă, pături sociale cu gap-uri (că tot vorbeam de curse) imense între ele... În 89’ am vrut o schimbare şi aceasta s-a petrecut. Ce-am câştigat? Democraţie!!! (şi transparenţă în ciordeală) Ce-i de schimbat acum? Tot! Putem? NU! STFU and swallow the dust!

Bancul de weekend

de ras funny bancuri weekend femei barbati oameni amanti religie biserica adulter popi


Nu mai pun diacritice la bancuri. De lene!

O femeie isi primea amantul in timp ce sotul ei era plecat la serviciu.
Intr-o zi, fiul ei de 9 ani se ascunde in sifonierul de la ea din
camera. Sotul ei vine acasa pe neasteptate, asa ca ea il ascunde pe
amant tot in sifonier.
Baietelul spune “E intuneric aici.”
Barbatul sopteste “Da,este.”
Baiatul -”Am o minge de baseball.”
Barbatul -”Foarte bine.”
Baiatul -”Vrei s-o cumperi?”
Barbatul -”Nu, multumesc.”
Baiatul -”Tata e afara.”
Barbatul -”OK, cat costa?”
Baiatul - “$250.”
Peste o saptamana, cei doi nimeresc din nou impreuna in sifonier.
Baiatul -”E intuneric aici.”
Barbatul -”Da, este.”
Baiatul -”Am o manusa de baseball.”
Barbatul -”Cat vrei pe ea?”
Baiatul -”$750.”
Barbatul -”Fie.”
Dupa cateva zile, tatal ii spune baiatului “Ia-ti mingea si manusa si
hai afara sa jucam baseball.”
Baiatul: “Nu pot. Le-am vandut.”
Tatal: “Si cu cat le-ai vandut?”
Fiul: “$1000.”
Tatal spune “Nu e frumos sa-ti jefuiesti prietenii asa. Le-ai vandut
pentru mult mai mult. Te duc la biserica, trebuie sa te spovedesti”.
Se duc la biserica si tatal il pune pe baietel sa intre in confesionar
si inchide usa.
Baiatul: “E intuneric aici.”
Preotul: “Iar incepi?”

sâmbătă, 16 iunie 2012

George Doga - Progressive Trance Mix


Tracklist

1. Ali Wilson - Quest (Original Mix)
2. Khomha - Mind Gamer (Original Mix)
3. Tom Fall & Ben Nicky - Hammer (Original Mix)
4. Marsbeing, Masstek With Tonche - The Way To Mars (Andrea Bertolini Remix)
5. Sean Tyas - Leveled (Original Mix)
6. Robert Burian - Facepalm (Original Mix)
7. Gareth Emery - The Saga (Original Mix)
8. Jochen Miller - Leap Of Faith (Club Mix) (Emporium 2012 Anthem)
9. Marcel Woods - The Bottle (Marcus Schossow Remix)
10. Cosmic Gate & J Something - Over The Rainbow (W&W Remix)
11. Rank 1 - L.E.D. There Be Light (Cold Blank Remix)
12. Bluestone - Runway (Original Mix)
13. Jochen Miller - Lost Connection (2012 Festival Rework)
14. W&W - White Label (Original Mix)
15. Ruben de Ronde & Aelyn - She's Already Gone (Wezz Devall Remix)
16. Myon, Shane 54 feat. Aruna - Helpless (Alexander Popov Remix)
17. Above & Beyond - On My Way To Heaven (Above & Beyond Club Mix)
18. Super8 & Tab Vs. Mat Zo - Bipolar Empire (Chris Schweizer Mashup)

joi, 14 iunie 2012

Etica profesională

de ras funny serviciu etica profesionala sprit vin apa minerala ganduri alcool oameni soferi Mona Lisa Dumnezeu


Cineva îmi povestea că la serviciu se făceau diferite pariuri şi se “inventau” reguli de conduită… De exemplu, când se bea şprit în grup, fiecare consumator fidel de licoare a lui Bachus îşi preda elegant cheile maşinii la recepţie.

Secretara (mai nou front desk officer) solicita serviciile “yellow cab-ului” şi toată şleahta de băutori pornea către casă, colectiv. Numa’ că odată, un vinolog (cuvânt inventat, pompos şi eficient în descrierea păcătoasă a activităţii de degustare masivă a vinului) a sărit peste etapa predării cheilor şi şi-a minţit frumos partenerii de pahar, oferindu-se să-i conducă el acas’.

Chicoteli, glume cu Mona Lisa (?! am cerut detalii, dar n-am primit nimic în schimb), voie bună şi un condus impecabil al şoferului. S-a nimerit ca locaţia ameţiţilor şi a omului lucid (“the sober driver”) să fie comună (petrecerea de la muncă s-a mutat la o altă locaţie, mai prietenoasă).

Toţi curajosii au coborât şi a venit momentul să iasă din maşină şi conducătorul auto. Maşina a mers în linie dreaptă, dar omu’ nostru a început să facă şerpuiri (nu din şold), nimerind din a 10-a încercare aleea potrivită.

Ăştia l-au privit îngroziţi, au început să se pipaie unul pe altul şi i-au mulţumit Celui De Sus că trăiesc (încă!). Acum vin şi întreb: cine-i de vină? Şoferul, etica defecuoasă (?) sau alcoolul (îl ridicăm la rang de entitate cu personalitate juridică aici :) )?

miercuri, 13 iunie 2012

Muzici caracteristice

muzica electronic dance music EDM oameni stare spirit genuri house progressive deep techno trance terapie dubstep rock Danny Tenaglia - Music Is The Answer


Spune-mi ce muzică asculţi ca să-ţi spun cine eşti. Pe lângă ce cărţi îţi trec prin mână şi prin ce grupuri de prieteni te învârţi, ce sunete „filtrează” căştile sau difuzoarele pentru tine arată câteva aspecte cu privire la ce eşti.

Am făcut referire la un poll imaginar care ar genera genul/trupa/artistul cel/cea mai prezentă în aria senzorială a auzului. Aşa îţi faci o idee generală despre ascultător cu privire la caracterul său, spiritul şi personalitatea sa. O altă (dacă vreţi) componentă importanta ce se lasă dezvăluită prin intermediul muzicii este starea/dispoziţia la un moment dat a auditorului.

E trist (de la doine la balade rock), vesel (pop, disco, funk), relaxat (chill-out, deep-house, house, progressive, tech-house), energic (trance, techno, rock, hard-style, dubstep, DnB), melancolic (progressive, deep-house), omul îşi proiectează starea în şedinţa de terapie cea mai ieftină, cu rezultate (de multe ori) bune.

Dacă eşti într-o pasă proastă, muzica poate să-ţi inducă un cu totul alt sentiment, astfel mulându-te la rându-ţi pe „calapodul” melodiilor şi nu invers. Nu are acurateţe mare, dar (să zicem) genul/trupa/artistul poa’ să îţi confere un minim de informaţii.

Eu mereu am simţit ca persoanele care ascultă muzică rock sunt noncomformiste, energice şi pozitive sau că oamenii care ascultă muzici mai melodioase sunt sensibili, romantici etc. Să fac o paranteză, aceleaşi considerente pot fi valabile şi-n cazul băuturii consumate de fiecare în mod uzual.

Şi astea-s criterii ce nu vizează constituţia fizică/emoţională (deci nu vizează omul în mod direct), ci sunt (din nou, dacă vreţi) însuşirile noastre abstracte/făr’ de viaţă/dobândite (sau toate odată :) ).

Nu ştiu dacă am mai spus, dar unul din versurile mele preferate din această lume frumoasă este „Music is the answer”, aparţinând legendei Danny Tenaglia.

marți, 12 iunie 2012

Test de prejudecată

Test de prejudecată oameni ganduri grasi tigani rasism furt prostie parinti alcool tatuaje femei barbati trist


Se dau câteva cazuri, iar eu (noi) vom cataloga fiecare subiect după aparenţele percepute (construirea tipologiei poate fi p[arţial independentă de situaţia prezentată). Să începem:

1. O fată de 16 ani stă pe o bancă-n parc. Vizual, se apreciază a cântări mult peste limita normală (faptic, e chiar obeză). Shoot! - - -> „Bagă în ea ca sparta! Cum poate ea, ca domnişoară, să nu se respecte?! Mai uşor cu shaorma!” <- - - O vizită la endocrinolog a spulberat frumuseţe de prejudecată. Are probleme mari cu glanda tiroidă.

2. La recepţia unui hotel de 4 stele se prezintă un bărbat. Fata responsabila cu greetings-urile (hmmm) îşi ia faţa de „am văzut fantoma lui Michael Jackson” şi începe să se fâstâcească la oferirea unui răspuns la întrebarea „Aveţi camere libere”. Ah, am uitat, domnul simplu de la „tejghea” e mai colorat... - - -> (intrăm în mintea ei, like a Gog :)) ) „Aoleu, ţigan! Dacă fură săpunurile, şamponurile şi prosoapele? Iar trebuie să puna personalul mână de la mână să acopere pierderile. Ăsta ar face ditamai gaura! Cum mai îmi iau aifon?” Răspunsul ei: „- Nu avem, stimate domn. Toate camerele sunt ocupate sau deja rezervate.” <- - - Domnul era într-adevăr de etnie rromă, însă scopul lui era de a se odihni pe un pat, într-o încăpere, deoarece a 2-a zi participa la un simpozion al medicilor ginecologi (hai, că am ales şi eu o specializare...) din sud-estul Europei. Săpunurile şi prosoapele sunt ciordite de toţi (ciorditorii, evident), indiferent de etnie.

3. Una foarte des întâlnită. Fata (exultă!) îşi prezintă jumatatea (aşa crede ea) părinţilor. Interogatoriul începe de la primul dumicat. „- Cu ce se ocupa părinţii tăi? – Tata e lăcătuş, mama-i florăreasă” (pentru mama am ales florile; m-am gândit la Gabi Luncă...) Se aşterne o linişte de mormânt la cina forţată, socrii mici fiind mari (la strâmbatul nasului şi scenarită). Bietul băiat pleacă necăjit acasă, derulăndu-şi in mod repetat toată vizita sa. Nu găseşte cauza atitudinii recalcitrante. Job bun are, nu bea, fumează, are bun simţ, e educat şi (aparent) e ataşat de fata lor. - - -> „- De zi nu te vei mai vedea cu el! – Dar de ce, mamă? – Nu ai zuzit şi tu ce părinţi modeşti are? Ţie îţi trebuie un bărbat ce vine dintr-o familie bună, nu din florarese! Să nu mai aud discuţii.” <- - - E una din vedetele prejudecăţilor de pe la noi şi nu numai. Dacă părinţii nu au reuşit în viaţă („reuşitul în viaţă” pare-se că are vreo reţetă standard; NOT) nici copilul lor n-o va face. - - -> Astăzi, 5 ani mai târziu, potenţialul ginere e CEO la Pepsi-Co. România (asta aşa, de dragul contrazicerii părinţilor fetei, nu ca ar fi relevant...)

4. Un băiat (bun) merge la o petrecere unde sunt numai străini, de dragul prietenei sale (sanchi, bam bam bam!). El nu bea alcool de obicei, e timid, dar, pentru a-şi face „coraj” (cc State Potcovaru =)) ), cam îşi bate toate recordurile în materie de cosum de licori. Pleacă de la bairam cu ajutoare, ale lui picioare fiind (atunci) betege. - - -> Gazda party-ului: „Vai! Mai bine îi spuneam Alinei (pretena „inculpatului”) să vină singură! Ce iubit alcoolist are! Cum o sta cu el?” <- - - Recordurile lui la băut au fost infinitezimale în comparaţie cu ale gazdei (care-i fată!), dar (aţi ghicit) când nu ai antrenament, cedezi uşor.

5. La plajă, un copilaş se aventurează pe un val măricel cu al său colac de salvare. Într-o clipită, fetiţa e înghiţită de „viitura albastră”. Mama boracului, aproape de colaps, aleargă disperată spre apă. Până să ajungă ea, copilul e adus pe braţe şi aşezat pe un şezlong (de către un băiat; tatuat binişor). Femeia nici nu-i mulţumeşte, ba chiar îi spune acestuia să stea departe de copilul ei. Acesta din urmă e inconştient. Plaja e pustie. Mai sunt câţiva oameni, dar la depărtare. Mai apare o femeie ce încearcă (dar nu reuşeşte) să o resusciteze pe micuţă. Tânărul nu a plecat de acolo... - - -> Personalitatea de răzvrătit nu e exteriorizată (neapărat) prin tatuaje, iar acestea nu sunt făcute doar de puşcăriaşi. < - - - Salvatorul fetiţei a intervenit, contrar dorinţei mamei şi a reuşit să stabilizeze copilul. S-a aflat în câteva momente că era medic de gardă la urgenţe, dar atunci era în concediu. Bum!

luni, 11 iunie 2012

Petiţie către Academia Română

de ras funny smecheri cocalari masini bani case averi telefon opulenta Academia Romana haine Romania Bronx prostie

Definiţia din DEX: ŞMÉCHER, -Ă, şmecheri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care ştie să iasă din încurcături, pe care nu-l poţi păcăli; abil; isteţ, dezgheţat; şiret, şarlatan. – Din germ. Schmecker „persoană cu gust rafinat“.

Să vedem ce înseamnă cu adevărat să fii şmecher în ziua de azi. Din ce citim reiese că a avea această „virtute” presupune a avea câteva caracteristici (morale) ce atesta apartenenţa ta la acest conglomerat atipic de persoane abile :) Ieşim din paginile dicţionarului şi punem termometru-n gura societăţii. Distingem o colecţie de parametri care plasează individul (flowless) în această tagmă nobilă (pfff!):

1. Hainele: ţoalele „cu stil” (am pus ghilimelele, dar nu pentru a evidenţia miştocăreala ci pentru a reliefa o sintagmă citată din repertoriul autohton) au menirea de a construi ambalajul şmecherului-prototip; cât mai opulente, brizbrizate şi neapărat cu brand-ul la vedere (când spun la vedere, nu ţintesc spre o inscripţie nevinovată de 2 cm pătraţi, ci la ditamai banner-ul :) ).

2. Telefonul: etalarea gadget-ului n-a cunoscut aşa perioadă înfloritoare ca acum. Eventual individul înzestrat poate să-şi facă şi câteva pozici cu smartfonul la ureche...

3. Maşina (la pachet cu sistemul audio): bolid, geamurile deschise, muzica (manele, de ce nu?) la maxim şi o atitudine de gangsta (din Bronx).

Am enumerat 3 parametri. Sunt suficienţi să realizăm că DEX-ul sucks (raportat la realitate). Asadar, dragă Academie Română, îţi dedic această... petiţiune din dorinţa de a-ţi sugera să revizuieşti definiţia cuvântului „şmecher” şi s-o corelezi cu „daunele” provocate de acesta. Mulţumesc anticipat. Pa!


sâmbătă, 9 iunie 2012

Bancul de weekend

Bula bancuri weekend de ras funny profesaoara engleza scoala


La ora de engleză vine inspecţia. Profa, tinerică şi frumuşică, pune o întrebare.
Nimeni nu răspunde, doar Bulă e cu mâna pe sus.
Profa evită să-l întrebe. Un inspector care stătea în spatele lui spune:

-De ce nu îl puneţi pe Bulă să răspundă?
Profa n-are încotro şi îl pune. Bulă răspunde:
-Ce funduleţ obraznic are doamna profesoară!
-Bulă, cum îndrăzneşti!? sare profa.
La care Bulă, către inspectorii din spatele lui:
-De ce vă apucaţi, mă, să-mi şoptiţi, dacă nu ştiţi raspunsul?

joi, 7 iunie 2012

Ca-n filme

fat frumos povesti realitate film oameni ganduri Sunrise Avenue - The Fairytale Gone Bad DVD VHS net viata


O să scriu ceva despre filme. Nu le-am mai băgat în seamă de mult timp. Ce sunt ele? Plăsmuiri ale imaginaţiei unor oameni dăştepţi (chiar şi în spatele filmelor proaste sunt persoane inteligente) inspirate din viaţă. Fiecare dintre noi îşi trăieşte propriul film (de care ajungi să te plictiseşti la un moment dat).

Dac-am face un scenariu ce-ar cuprinde (succint) tot ce am experimentat în anii ăştia, am lua câte-un Oscar, Glob de Aur sau poate Zmeura de Aur (nu toţi avem vieţi interesante :) ). Chiar dacă viaţa bate filmul, familiarizarea cu rutina episoadelor propriului serial ne îndeamnă să mergem la cinema (sau să deaunloadăm de pe net/cumpărăm un DVD/urmărim online/old school – VHS :)) ).

Evadarea din cotidian ne provoacă amnezie temporară, uitând de sine preţ de câteva zeci de minute (sau nu; regăsirea în personajele/întâmplările/contextul producţiei cinematografice poate accentua înfofolirea conştientului cu mai mult TU). Când intervine tragismul/dramatismul/jinduirea? Când în peliculă sunt redate situaţii care-n realitate nu pot avea loc (e un obicei; d-aia-i plăsmuire...).

Feţi Frumoşi cu stea în frunte (laitmotiv literar, dar şi manelistic :)) ) şi zâne există numa-n basme (varianta pentru copii) şi-n filme (varianta pentru restu’). E bine să se păstreze o toleranţă admisă pentru brick wall (nah, că am folosit şi ceva din producţia muzicală) şi privitorul să rămână cu picioarele pe pământ. Altfel, Sunrise Avenue o să vă cânte „The Fairytale Gone Bad” :)

Deep House Mix 2012

Enjoy music!

miercuri, 6 iunie 2012

Potecile din viaţa noastră

poteci paths viata oameni bere alcool femei barbati WC ganduri filosofie Roma  de ras funny baie giratoriu intersectii


Se spune că fiecare om merge pe drumul lui (alege, îi este ales deja sau nimereşte pe acea cale). Şi cu asta am încheiat filozofarea. Ceea ce vreau să dezbat nu are nicio legătură cu esenţa vieţii (prea deep pentru mine; dacă nu beam berea asta probabil că despicam firu-n patru şi cotrobăiam prin misterele existenţialismului).

Voi vorbi despre potecile (la propriu) ce iau naştere după prelungi parcurgeri ale aceluiaşi traseu, „cărarea” fictivă devenind bătătorită. Prima este poteca setei de cunoaştere (sună atât de bine!): drumul parcurs din pat până la frigider întru calmarea hipotalamusului (în primul rând), adăparea spiritului (în al doilea rând) şi alăptarea celulelor ce au episoade de isterie cu laptele primordial – berea (nu în ultimul rând).

Această potecă a ştiuturii, a cărei localizări (chiar şi prin bezna casei) numai bărbaţii însetaţi de pricepere o ştiu, intră-n componenţa patrimoniului masculin şi reprezintă un edificiu omniprezent, neînţeles de femei, un adevărat „obiect” ce va fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare (prin testament).

În strânsă legătură cu această cărare mistică este poteca ce duce la templul de meditaţie – WC-ul. Una fără cealaltă nu poate exista! Fie că se creează o bifurcaţie din cea care duce la pat, fie că e comună cu cea care duce la frigider (= )) e ceva!), dualitatea bere-budă e la fel de închegată ca cea a binelui şi răului.

La femei, taina căii e cam vagă. Pe principiul „toate drumurile duc la Roma”, cărarea cea mai călcată-n picioare de ele duce mereu la o oglindă (că-i în baie, că-i pe hol, că-i în poşeta de pe noptieră, se pun bazele unei intersecţii/sens giratoriu/fundături). Sticla de reflexie are prioritate! Simţul potecii depinde de la individ la individ. Important e unde ajungi, dar foarte important e de unde începi (iar am dat-o-n fraze ce necesită o tălmăcire :) )

marți, 5 iunie 2012

Mitul fotomodelelor

femei barbati bani faima Dumnezeu frumusete Milano moda fotomodele Afrodita TV


Femeile, fetele, bărbaţii şi băieţii naivi şi fluşturatici au senzatia că fotomodelele (fetele slabe şi „perfecte”) sunt o capodoperă a lui Dumnezeu, iar de la ele nu mai există ascensiune în materie de frumuseţe. Trecem la altă clasă: băeţii cu bani.

Trofeul lor viu (cel „mort” e reprezentat de ţoale, ceasuri, maşini sau case) pare că are o setare default: trebuie neapărat să aibă o gajică model (nu de urmat în viaţă, ci de purtat haine, zâmbit la paparat foto sau doar zâmbit...). Nu generalizez când spun asta, dar sunt multe fete care defilează pe catwalk şi au puţine „conflicte” electrice în diblă. Perfecţiunea cam scărţâie...

Fizicul nu-i de contestat (cel puţin nu la fetele care chiar iau meseria asta în serios şi sunt pro), dar nici de considerat ză best ăv ză best. Am/aţi văzut fete pe stradă/la bibliotecă/în club/la shaormerie/la biserica din sat care arată foarte bine (când spun foarte bine, ţintesc la standardele impuse de cei din lumea modei, exemplele menţionate putând oricând purta un costum de baie al unei case celebre pe la vreo gală din... Milano).

Dar ele au alte preocupări: citesc, vănd, dansează, studiază, dau apă la animale (şi sunt frumoase)... Prejudecata loveşte din nou: dacă-i la TV şi pozează lângă un designer celebru, întruchipează desăvârşirea frumuseţii, ruda de gradul 1 a Afroditei, Luna de pe cer... Fleoşc.

Dacă mai este şi „pusă-n seamă” de nişte puţoi de bani gata, îşi depăşeşte condiţia: ajunge la statutul de vedetă! Repet, nu generalizez, doar fac unele remarci subiective (clar). O să mai adaug ceva: „Inel de aur în râtul porcului, aşa este femeia frumoasă şi fără minte.”

PS: aş fi pus încă o poză cu o fată care arată foarte bine, ce nu-i în lumina reflectoarelor, că găseam, dar nu vreau să fac asta fără acordul ei, doar de dragul acestui articol sau al comparaţiei cu Catrinel Menghia...

luni, 4 iunie 2012

Gala premiilor electorale 2012

de ras funny Romania 2012 alegeri locale electorale USL PDL PSD PNL PP-DD partide primari Prigoana Muhgur Mihaescu Garcea Vanghelie PRM Vadim Tudor Mitica la brutarie SMURD bani Radu Mazare prostie sloganuri manele oameni politica politicieni


Sunt fascinat de sloganurile electorale cu care candidaţii amăgesc lumea. Cel mai des întâlnit e cel cu „mai bun” în componenţa sa. La categoria „Bazaconii” intră mesaju’ lu’ Prigoană, dar nu singur, ci cu pliciul la pachet.

La categoria „Pârlit, dar bogat” intră sloganul lui Mugur Mihăescu (Garcea): „Nu am mici, bere, partid, am doar bun simţ”. La categoria „Clorofila multă, sărăcia omului” avem mesajul candidatului USL pentru primăria Botoşaniului: „E timpul pentru schimbare, prea multe panseluţe, prea puţine locuri de muncă.”

Din categoria „Mitică la brutărie” extragem câştigătorul: „Banii înapoi şi hoţii la puşcărie!” (candidat al PP–DD). La secţiunea „ironic şi şugubăţ” vedeta este Radu Mazăre: „Am grijă de tine”. Categoria „Vino la vot că îţi arăt eu unde pui ştampila” îl are protagonist pe Marian Vanghelie, cu al său „Mergem la vot ... eu nu te las la greu”.

La specia „C-aşa-mi vine căteodată/Să dau cu cutiţu-n piatră” aterizează Vadim Tudor cu mesajul radical „Mafia la puşcărie, PRM la primărie”. La categoria „SMURD”, Tudor Ciuhodaru strigă S.O.S: „Singura Opţiune Sănătoasă” (poză cu stetoscopu’).

La categoria „Aţâţătorul naturii” câştigă detaşat candidatul PP-DD, Neagu Florin Mihail, cu incantaţia: „Omul care aduce ploaia, bunăstarea şi prosperitatea în casele dumneavoastră”. Numărul categoriilor ar fi şi mai mare, dar asta ar însemna să merg în fiecare localitate (netu’ mi-a oferit cam ce citiţi acum) şi să culeg cuvintele mari şi exagerate ale fiecărui candidat.

Dacă ar fi să mă las ghidat de mintea-mi ........(<- introduci aici orice atribut negativ), aş candida la primărie cu unul din mesajele: „Votaţi, votaţi şi din barba să nu daţi”, „Ştampila de mi-o aplici, vei avea ce să mănânci”, „Ai să alegi şi ai să culegi” sau „Cu mâna dreaptă dai vot, iar cu stânga aduni rod”. Ah, încă unul (îmi vin prea multe idei): „Dai un vot, da’ stai în faţă” (manelistic vorbind :)) ).

sâmbătă, 2 iunie 2012

Claes Rosen - Starlight (Original Mix)

Dacă tot am zis că-i piesa zilei, îi dedic şi câteva rânduri. Piesele lui Claes Rosen le ascult de foarte mult timp. "Starlight" e dovada că artistul nu "şi-a ieşit din mână", sound-ul lui de vară şi cu un uşor iz de old school (synth-uri clasice) formându-i propriul stil. Mereu mă opresc la muzică de genul acesta deoarece mi se pare că poate mulţumi orice ureche. Enjoy!



Bancul de weekend

sef manager secretara sex penis prohab de ras funny weekend bancuri Mini Jaguar organe genitale birou


Un şef ajunge la birou dimineaţă cu fermoarul de la pantaloni desfăcut. Secretara, neştiind cum să-l pună în temă direct, îl abordează:

- Şefule, azi dimineaţă cănd ai plecat de acasă, ai închis uşa de la garaj?

Fraza nu a avut darul să-l lumineze, aşa că tipul a intrat în birou un pic nedumerit. Se aşeaza el la birou, începe să-şi vadă de treabă şi vede prohabul desfăcut. În momentul respectiv are o revelaţie referitoare la spusele secretarei, aşa că se găndeşte să o necăjească un pic. O cheamă în birou să-i aducă o cafea şi o întreabă:

- Când ai văzut uşa de la garaj deschisă, mi-ai văzut şi Jaguarul? Secretara, zâmbind un moment, răspunde:
- Nu, şefule. Tot ce am văzut era un Mini cu două cauciucuri dezumflate!