13:15
George Doga
Strula il vede pe Bula ca e arestat si-l intreaba:
- De ce te-au arestat?
- Pentru ca m-am uitat la Basescu!
- Pai toata lumea se uita la el.
- Poate se uita, dar nu prin luneta.
#Colectiv si doi influensari
Acum 8 ani
sâmbătă, 29 septembrie 2012
Bancul de weekend
Strula il vede pe Bula ca e arestat si-l intreaba:
- De ce te-au arestat?
- Pentru ca m-am uitat la Basescu!
- Pai toata lumea se uita la el.
- Poate se uita, dar nu prin luneta.
miercuri, 26 septembrie 2012
Fericirea - esenţa tare-n sticluţa infinitezimală
Care-i treaba cu starea de spirit la care toţi râvnesc? Despre fericire-i vorba! Am mai spus-o şi o mai spun: nefericirea e echilibrul general, fericirea-i dezechilibrul parţial. Aureola predominantă ce pluteşte deasupra capului omului e cam gri. Ai luat un examen, ai mâncat (impropriu spus; de fapt e lins :D) o îngheţată, ţi-ai cumpărat rochia aia/telefonul ăla...
Dar nu ai examene în fiecare zi, nu consumi îngheţata ca pe pâine, nu mergi la cumpărături ca la WC. Starea indusă de diversele evenimente pozitive din viaţa noastră e una temporară. După ce creierul s-a hrănit cu ea, servind-o sălbatic (fără cuţit şi furculiţă, direct cu mâna!!!1doi) până la secătuire, psihicul revine la starea iniţială (veşnic iniţială): nefericirea (sau hai să-i spunem... sărăcie spirituală).
Cel din urmă sentiment e asemeni omului care s-a îndoit de povaţa celui mai bun prieten, dar e lovit năpraznic de spusele celui care i-a vrut binele şi se întoarce mereu la acesta, spunându-i că a avut dreptate. Nu poţi spune în fiecare zi că eşti fericit; în schimb, poţi spune că te simţi nasol multe zile la rând şi nimeni nu va vedea în asta o abatere de la cursul vieţii.
Repetă de faţă cu prietenii tăi că eşti fericit pentru o perioadă mai mare de timp şi vei observa un accentuat scepticism în privirile/atitudinea lor în ceea ce te priveşte. Fericirea este fructul care nu-i oprit, dar nici accesibil oricând/oricui/oricum. Acest „şoc” benefic este episodic, nu uitaţi. Sărăcia de care v-am spus este actorul principal din propriul serial.
Dar, după cum bine ştim, ce-i frumos nu durează prea mult (sau avem senzaţia că nu durează mult). Important este să ştim să gestionăm clipele de fericire în spiritul efemerităţii acesteia (să fim pregătiţi să revenim la ordinary... foarte curând). Mai e ceva: şi fericirea e relativă :) Dar despre asta voi vorbi al’dată.
George Doga - Electronic Journeys 009
Tracklist
1.Silhouettes (EDX's Arena Club Mix) - Avicii 128.0 5:47
2. Odessa (Rework 2012) - Starkillers, Dmitry KO 128.0 5:47
3. River Flows (Original Mix) - Stan Kolev, Matan Caspi Feat. Poli Hubavenska 128.0 7:03
4. Wake Your Mind (DBN Remix) - Cosmic Gate, Cary Brothers 128.0 6:37
5. Beach Chords (Original Mix) - Leon Bolier, Marcus Schossow 128.0 5:11
6. Crown Of Thorns (Aurosonic Progressive Mix OMP) - Matt Darey feat. Kate Louise Smith 128.0 8:33
7. PhireWorX (Original Mix) - Orjan Nilsen 129.0 7:02
8. At The End Of The Day (Sied van Riel Remix) - Snatt, Vix Feat. Neev Kennedy 130.0 7:10
9. Papaveris (Rene Ablaze Remix) - Oen Bearen 130.0 6:13
10. Obvious (Wezz Devall Remix) - Betsie Larkin, Lange 130.0 6:01
11. Triotonic (Extended Mix) - Markus Schulz with Elevation, KhoMha 130.0 5:48
12. Kids (The Other Guys Remix) - Kaz James 130.0 5:29
13. Everything (Wellenrausch Remix) - The Thrillseekers Feat. Stine Grove 132.0 8:51
14. The Great Divide (Original Mix) - Myon, Shane 54 Feat. Aruna pres. Velvetine 132.0 7:45
15. Breaking Dawn (Rave Channel Remix) - Iversoon, Alex Daf, Andy Power 132.0 8:01
16. Ziziki (Steve Brian Remix) - Tritonal 132.0 6:09
17. Push The Button (Extended Mix) - Markus Schulz, Mr.Pit 132.0 6:59
18. Euphonia (Original Mix) - Kyau, Albert, Ronski Speed 132.0 6:36
19. Be My All (Mark Sherry Remix) - XB, Linnea Schossow 132.0 7:48
20. Cappadocia (Sensetive5 Remix) - Nafis 134.0 8:07
21. I Can Breathe (Nitrous Oxide Remix) - Tritonal Feat. Jeza 136.0 8:05
marți, 25 septembrie 2012
Educaţia şi şcoala
Cât de mult contează şcoala în viaţa unui om şi cât din toceala (sau nu) coatelor este valorificată şi transformată-n cunoştinţe ale patrimoniului personal şi-n educaţie? Lungă întrebare.
Să începem să răspundem: şcoala, aşa cum o ştim (clădirea aia în care copiii stau în bănci câteva ore/zi şi îşi iau notiţe din spusele unui adult, pedagog...), are plusuri (chiar are) şi minusuri (chiar are!). Da, înveţi lucruri noi şi folositoare în viaţa de zi cu zi, din domenii variate, îţi dezvolţi portofoliul cerebral, antrenezi muşchii minţii, legi prietenii între sinapse. Pe lângă stringenta (aşa e?) activitate din instituţia de învăţământ, viitorul fost copil socializează, iar EQ-ul (inteligenţa emoţională) are şanse să se dezvolte, să aibă ramificaţii, să pregătească copilul pentru civilizaţie, societate şi mediul cotidian al neîncetatei convieţuiri cu semenii.
Temele pentru acasă ajută la responsabilizarea omuleţului, notele din catalog/carnet îi arată cum este să fii remunerat de la vârste fragede [chiar dacă nu-i nimic material, calificativul ăla este (pe lângă o unitate de măsurare a performanţelor la studiu) o formă de remunerare], iar coroniţa ce-o poate purta pe cap la sfârşitul anului este un ţel (targetul ideal de vânzări al unei firme, dacă vreţi), la a cărui împlinire elevul contribuie prin rezultatele sale. Bun.
Să punem puţin în seama şi minusurile. Cum diviziunea muncii este eficientă, în şcoli ar trebui impusă o diviziune a colectivului de elevi. Cum? Analizându-se inclinaţia fiecărui copil (vocaţia/chemarea/whatever), pentru ca mai apoi şcoala să-l sprijine în acel domeniu şi să-i permită aprofundarea cunoştinţelor în acest demers. Se face aşa ceva? Nu!
Hai să-l bombardăm pe elev cu electroni, molecule, logaritmi şi alte informaţii ce lui nu-i sunt folositoare, iar el să ajungă să se îngrijoreze la bacalaureat că nu-şi va urma visul (rupe pianul, dar acasă, când are timp), deoarece integralele şi limitele nu-i pot intra cu niciun chip în cap; el vrea cheia sol! A fost doar un exemplu banal, dar aţi prins ideea.
Educaţia este acel lucru cu care rămâi după ce ai uitat ce-ai învăţat la şcoală, zicea Einstein. Ei bine, normal ca are dreptate. Aspectul pe care-l atinge una dintre cele mai luminate minţi din istoria umanităţii e cel al comportamentului omului în societate şi nu cel al bagajului de cunoştinţe acumulat de acesta, ca rezultat al activităţii de pedagogie.
Poţi fi nesimţit având 2 diplome de doctorat, sau poţi fi plin de politeţe, chiar dacă mulgi vacile satului. Aici intervine şi învăţătura primită de acasă, din mediul familial, de unde-ţi culegi primele principii de „funcţionare” ca şi cetăţean în lumea civilizaţiei. Aşadar, această perturbare a proporţiilor alocate şcolii în educaţia unei persoane este justificată.
luni, 24 septembrie 2012
Să nu ignorăm istoria
Istoria omenirii, analizată în detaliu, nu este altceva decât o culegere în care precedentul e ridicat la puterea a 2-a, a 3-a, a 4-a... Ciclicitatea evenimentelor datorate erorii umane este mai omogenă decât cea generată de natură, să zicem. Dacă la Pământ ne este mai greu să determinăm cu exactitate când „toanele” lui vor reveni, la locuitorii raţionali ai acestuia e mai simplu de preconizat tendinţele.
Ştim că dacă ţările rivale se iau la ceartă (mai bine expun în modul ăsta), întreaga lume se va împărţi în două tabere, pe baza afinităţilor pentru declanşatoarele harţei. În funcţie de gravitatea ciondănelii, conflictul poate lua amploare şi hop, un război e iminent.
Mai ştim că de cineva îndrăzneşte să jignească lumea musulmană, a pus-o (am redat cât se poate de bine ce urmează să se întâmple cu cel ce-a făcut pasul acesta greşit)! Istoria ne mai spune că nu-i bine să te joci cu chibriturile (focoasele nucleare). Ea ne mai arată că petrolul e un combustibil extrem de inflamabil când vine vorba de colapsuri economice, iar lăcomia arde şi mai bine la foc mocnit (criza economică ce ne macină din 2008).
Religia este o componentă foarte importantă, atât din perspectiva spirituală ce adună/converteşte milioane de oameni sub acelaşi crez, cât şi din punct de vedere al economiei, constiturii statelor, vieţii, morţii, milei, torturii...
Politica şi deciziile luate de reprezentanţii acesteia au fost determinante în soarta omenirii. Istoria trebuie luată în seamă, căci este nuiaua care loveşte mâinile celor ce fac excese, culoarea roşie de la semafor, degetul mare de la mână ridicat în sus, sau călăul ce ţine toporul la câţiva centimetri de gâtul osânditului.
Dezastrele pot fi evitate dacă privim în urmă fără sfială, iar lucrurile bune pot fi de asemenea accelerate de vom arunca un ochi spre trecut. Cum erupţia unui vulcan poate fi aproximativ „diagnosticată” şi vieţi a mii de oameni sunt salvate, îmbolnăvirea unei naţiuni poate fi depistată din fazele ei incipiente. Eu spun că-i bine să evităm evenimentele precedente negative; avem cum. Tre’ doar să apelăm la „amintiri”...
joi, 6 septembrie 2012
Inspiraţia
Inspiraţia – acea boabă de imaginaţie spontană pe care o vrem cu toţii în buzunoarele noastre. E mai mult o chestie extrinsecă decât intrinsecă, atunci când vine vorba de semănarea unei idei în minţile noastre.
Mediul extern este, în cele mai multe cazuri, factorul stimulator. Poţi să fii inspirat de un pom, persoană, vreme... Dacă nu ai reflecţie, sfatul meu este să schimbi ceva la environment-ul (pfoaai, ce cuvânt! :) ) de moment. La mine, pornirea imaginativă îşi colectează seva din România, România cea agitată, pârlită, plină de oameni săraci, bogaţi, parveniţi...
Nu am nevoie de natură (deocamdată), sesiuni de yoga (niciodată) sau alte surse mult mai neortodoxe. E suficient să-mi arunc privirea (cea periferică e de ajuns) spre ţara asta şi, instantaneu, am ţâşpe mii de subiecte de dezbătut, descusut, cârpit. În ultima vreme şi climatul din reţelele sociale îmi oferă destul material de disecţie onlainistică.
Nu spuneţi că n-aveţi inspiraţie. Spuneţi că nu vă aflaţi unde trebuie Sau că nu vedeţi ce trebuie, sau că nu citiţi ce trebuie. Încă ceva! Alcoolul inspiră! Eu am ditamai train of thoughts-ul (iar apelez la americanisme)când beau bere (off the record: şi flirtul e mai eficient; nu cred că numai mie mi se întâmplă asta :D)
Entuziasm în gândire e mereu, doar că tre’ să-l culegi de unde trebuie. Eu doar ce am avut ideea să scriu despre asta: am fost inspirat să scriu despre inspiraţie. Ah, uitam! O bună sursă e reprezentată (în particular) de scena politică românească. Se pot face blockbustere şi best sellere din bogăţia acestui mediu ostil :)
miercuri, 5 septembrie 2012
Arma letală
„Ignorance is bliss” – spunea cineva. Are dreptate. Efectele ei depind de modul de manifestare, scopul, persoana vizată şi, mai ales, de cel/cea care o... exercită. Sunt persoane care apelează la ignoranţă pentru a evita oamenii ce le sunt antipatici. Sund indivizi care joacă pe această carte pentru a provoca oftică (hehe, câte cazuri ştiu).
Dar mai sunt unii oameni care recurg la folosirea acestei arme pentru a-şi masca simpatia pentru cineva/a accentua misterul şi respectiv, de a mări doza de curiozitate din partea celui/celei pe care îl/o plac. Problema armelor (celor adevărate) e că mai se şi descarcă, fără ca cel ce le foloseşte să vrea. Dificultatea în folosirea acestei mitraliere constă în numărul de gloanţe pe care-l vrem ţâşnit pe ţeavă, frecvenţa lor şi decizia ce trebuie luată în caz că încărcătorul a rămas gol...
„Less is more” este un alt principiu cunoscut de mulţi. E potrivit şi în cazul ignoranţei? Da. Prea multă evitare deliberată poate răni, iar leziunile provocate de gloanţe sunt grave. O să fac o paralelă :) O domnişoară ce poartă o fustă mini-curea poate inspira ceva de genu’: „Ştiu că mă vrei, dar poţi începe cu o palmă. Pe fund” :)) O altă don’oară poartă o rochiţă vaporoasă pân’ la genunchi. Ea poate lansa mesajul ăsta: „Ajungi la mine, dar tre’ să depui un pic efort.” Cea de-a 3-a fată poartă o rochie lungă, lejeră, fără decolteu, fără briz-briz-uri. Ea ţi-ar spune: „Mută-ţi privirea la cea cu fustă mini, eu vreau doar să... citesc.”
3 situaţii, 3 tipuri de efecte (am zis „poate” în cele 3 cazuri; nu-i general valabil, nici măcar parţial valabil :) ), 3 feluri de mitralieră. Cum am specificat, depinde de mai mulţi factori. Dacă scopu-i de evitare totală, comută pe foc automat şi lipeşte cu scotch trăgaciul. Dacă ofticarea/generarea de invidie e ţelul, ţinteşte bine! Afişarea unui oarecare mister se poate face şi cu un pistol. Când ai terminat de tras, îl poţi pune în teacă :)
marți, 4 septembrie 2012
Luminiţa de la capătul tunelului
Fiecare din noi ne-am aflat în tunel (nu d-ăla de trec trenurile/maşinile prin el, ci perioada vieţii în care ni s-a părut că nu vom vedea niciodată lumina de la capătul său). Fiecare am văzut celebra luminiţă... Nu am conştientizat (poate), am avut ochelari opaci (puţin probabil) sau am fost prea preocupaţi să înotăm prin întunericul plin de curenţi puternici, dar „fotonii” răzbirii şi biruinţei asupra beznei i-am perceput în retina minţii.
Nu numai tu, ci şi eu şi noi toţi am trecut (nu o dată) prin acest făgaş trasat cu forţa prin stânca muntelui numit trai. Omenirea a îmbrăţişat lumina cu o avariţie nemărginită de-a lungul istoriei. Holocaustul, Războaiele Mondiale, sclavia, cruciadele, inchiziţia... Toate aceste „tuneluri” au avut şi o gură de ieşire, iar umanitatea a catadicsit să uite de lumină şi s-a supus cu bună ştiinţă buclei de cale ferată, ieşind şi reintrând în conul de întuneric.
S-a întâmplat ca trenul să şi deraieze, zăbovirea în gaura din pământ ducând Globul aproape de marginea prăpastiei. Dar totdeauna ordinea universală şi-a recalibrat parametrii şi oamenii au revenit pe drumul cel bun. Dorinţa de a vedea raza aia de la capătul acestei delimitări imaginare este foarte şireată. Pentru a o vedea, trebuie să treci prin furcile caudine.
Noi nu ne dăm seama, dar e riscant să vrem asta. Mai bine stăm în zona crepusculară, decât să parcurgem întunericul pentru o sclipire (e într-adevăr foarte strălucitoare, benefică, blah, blah, blah).
Dacă stăm să calculăm cât am fost „în bătaia zorilor” şi cât am fost sub amurg, vom vedea că doar un număr foarte mic de ani (raportat la perioada, să spunem, civilizaţiei) a fost sub pace. De s-ar declanşa în zilele noastre o conflagraţie mondială, eu cred că tunelul se va surpa şi vom rămâne sub dărâmături. Pe veci.
luni, 3 septembrie 2012
Certificatul uitat în sertar
Mi-am propus să scriu şi despre asta. Prea multe nunţi, frate! Căsătoria a trecut de la facultativ la obligatoriu, gen. Bani, invitaţi, mâncare, băutură, muzică şi voie bună. Apoi? Apoi circul aferent din sălile de judecată, partaje, copii a căror tutelă e minge de ping pong şi multă bătaie de cap. Nenică, fericirea (că la asta aspiră cuplurile ce fac pasul ăsta) nu se manifestă numai dacă ai acte! Ea poate fi simţită şi când mănânci un kebab şi bei o bere după (şi nu ai semnat nimic! :) ).
Ricky Gervais (dacă n-aţi auzit de el, ruşine!), pe lângă faptul că este plin de umor, mai are şi înţelepciune (am spus în altă postare că e o conexiune strânsă între doxă şi umor). Trăieşte de mulţi ani, fericit, în armonie, cu o doamnă. Nu s-au luat nici acum şi nici nu vor să facă asta. Bineînţeles că şi ea este de acord cu acest aspect (bravo!), transparenţa din relaţia lor fiind mai cristalină decât cea din sânul unei căsnicii.
Aş fi de acord cu căsătoria, numai dacă îmi garantează cineva că divorţul nu-i o opţiune, ceea ce e imposibil. De ce? Fiindcă oamenii sunt fiinţe complexe, unice, iar socializarea din cadrul societăţii nu ţine cont de certificatul uitat în sertarul din dormitor. Cred că oamenii nu (prea) se schimbă, dar gradul de compatibilitate cu o altă persoană se poate schimba (sau rămâne acelaşi, dar la un nivel mai scăzut decât cel dintre unul din soţi şi o terţă persoană...).
Nu ştiu (nu cred că) dacă mentalitatea omului s-a schimbat de-a lungul timpului radical, dar vremurile cu siguranţă s-au schimbat. Singura mare problemă care (din nou) are ca şi „soluţionare” căsătoria este apariţia copiilor. Intervine doctrina societăţii care spune că nu-i bine ca un copil să crească fără părinţi (soţi...). Dar asta spun acum (eu). Dacă mă voi căsători vreodată, fie am fost mituit [=))], fie am ales să fac o greşeală în deplinătatea facultăţilor mintale :)
sâmbătă, 1 septembrie 2012
George Doga - Electronic Journeys 008
Tracklist
1. Wezz Devall - We Are The Future (Original Mix)
2. Dinka Feat. Julie Thompson - Radiate (Helvetic Nerds Remix)
3. Mylo, Sulto, Jebu - In My Arms (Hardwell Mashup)
4. Super8, Tab - Fiesta (Tom Fall Remix)
5. Mark Knight feat. Skin - Nothing Matters (Marco V Edit)
6. Morgan Page, Andy Caldwell , Jonathan Mendelsohn - Where Did You Go (Tom Fall Remix)
7. Reflekt Feat. Kim Wilde - A Beautiful House (Antillas, Dankann Remix)
8. Dada Life - Feed The Dada (Original Mix)
9. Jaytech Feat. Steve Smith - Stranger (Kyau, Albert Remix)
10. Maor Levi Ft. Ashley Tomberlin - Chasin Love (Original Mix)
11. Solis, Sean Truby Feat. Fisher - Love Is The Answer (Yuri Kane Remix)
12. Ernesto, Bastian - Whos The Starter 2012 (Jonas Stenberg Remix)
13. Alexander Popov Feat. Kyler England - My World (Original Mix)
14. Suncatcher - Welcome Home (Ost, Meyer Remix)
15. Elles de Graaf - Tears From The Moon (Las Salinas Extended)
16. XB, Linnea Schossow - Be My All (Mark Sherry Remix)
17. Andrew Rayel - Coriolis (Original Mix)
18. 2Nd Phase - Dragonbomb (Original Mix)
19. Ronski Speed Feat. Ana - The Deep Devine (Gareth Emery Remix)
20. Andrew Rayel - Exponential (Original Mix)
21. Full Tilt Feat.Kat Norbergen - Letting Go (Jorn van Deynhoven Remix)
