Nici colindele nu mai sunt ce-au fost

Eram mic (de vârsta), ghindoc (la statură) şi îmi toceam ghetele prin zăpada îngheţată de gerul ăla de noapte (e mai tăios decat ăl de zi), încercând să ajung pe la toate casele şi să vestesc şi eu cu corzile înroşite că s-a născut un Om. .Am primit şi bani ieşiţi din circulaţie (pariez pe omu' de zăpadă că aţi păţit-o şi voi, cei care aţi mers cu colinda), nuci, mere, pere, bani contemporani cu noi, dar bucuria cea mare nu venea din alea 3 lulele (jucării) pe care mi le cumpăram din banii strânşi, ci din modul în care-i făceam (alergat de câini, lovirea de porţi legate cu lanţ, concurenţa cu alte grupuri de puradei).

Însă toate "neajunsurile" piereau când stârneam muşchii faciali ai colindaţilor întru răsplătirea strădaniei noastre cu zâmbete (unele degenerau în râsete, scobituri în nas executate cu acurateţe deosebită de copilaşi mai mici ca mine ce generau şi râsul meu şi al tovarăsilor de cântare, etc etc). Acum, într-un 2011 care abia aşteaptă să meargă la culcare (somn de veci), constat că nu mai aud deloc un "Primiţi Florile Dalbe" (copiii aleg să meargă la neamuri şi să cânte un refren pentru care primesc bănuţii necesari pentru un Xbox 360 decât să îngheţe câteva ore pe afară).

Mi-a cerut o prietenă să o ajut cu nişte negative de colinde pentru un grup de copii şi am acceptat, deşi ştiu că mai pun o lopată de pământ peste mormântul tradiţiei (din fericire/păcate aceasta se mai păstreaza în unele zone ale ţării, dar din ce in ce mai puţine la număr). Tre' să ne mulţumim cu un clip pe iutub sau un colind în format mp3 (vremuri noi). Ia mai mânaţi măi, hăi, hăi! (autotune)

Postat in: 2011,colinde,Craciun,Florile Dalbe,ganduri